Creșterea inevitabilă a nivelului Oceanelor și Mărilor și cum ne va afecta societatea

Odată cu încălzirea temperaturii la nivel global a biosferei Pământului se accelerează și topirea ghețarilor, datorită faptului că aceștia se află nu numai la suprafața Oceanului Arctic în stare de plutire ci și pe suprafața terestră, asemenea unui pahar plin ochi cu apă la care adaugi mai multă apă aceasta se va revărsa. Topirea gheții de pe uscat va duce inevitabil la creșterea nivelului Mărilor și Oceanelor, afectând direct, brusc și iremediabil cele 40 de procentaje din populația umană ce trăiește la 100km sau mai puțin de zonele de coastă la nivel global.

Cercetări recente arată că gheața Mării Arctice se topește într-un ritm mai alert decât au preconizat oamenii de știință. Pe măsură ce Pământul continuă să se încălzească și gheața din zona Arctică se topește, afluxul de apă dulce din gheața ce se topește face ca apa de mare la latitudini mari să fie mai puțin sărată și, prin urmare, mai puțin densă. De fapt, înregistrările arată că a scăzut salinitatea în zona Atlanticului de Nord în ultimele câteva decenii. Dacă nu vom lua măsurile necesare scăderii temperaturii apei suficient pentru a compensa această reîmprospătare cu apă dulce a apei de suprafață, apa de suprafață va deveni mai puțin densă, iar această apă mai puțin densă nu va putea să se scufunde și să circule prin Ocean la nivel global, așa cum se întâmplă în prezent. Prin urmare, topirea gheții arctice are potențialul de a perturba sau încetini întregul transport global al curenților Oceanului Planetar.

În videoul înregistrat de NASA de mai sus se poate observa cantitatea minimă anuală de gheață arctică din 1979 până în 2018. La sfârșitul fiecărei veri, acoperirea cu gheața marină atinge dimensiunea minimă, lăsând ceea ce se numește “acoperire perenă de gheață”. Zona gheții perene a scăzut constant de la începerea înregistrării prin satelit în 1979.

Observații recente prin satelit au detectat o subțiere a unor părți ale gheții Groenlandei la altitudini mai mici. O topire parțială a acestei gheți ar provoca o creștere de 1 metru. Dacă s-ar topi complet, cantitatea de gheață din Groenlanda (de pe uscat) conține suficientă apă pentru a ridica nivelul mării cu 5-7 metri.

În simulările de mai jos putem vedea cât de mult din uscat va fi acaparat de apă odată ce va crește nivelul Mărilor și Oceanului cu 1-7 metri în diferite părți ale lumii.

Această vizualizare arată efectul asupra regiunilor de coastă pentru fiecare metru de creștere a nivelului mării, până la 6 metri (19,7 picioare). Terenurile care ar fi acoperite cu apă sunt de culoare roșie.

Procentual 40% din ghețarii din Groenlanda au fost afectați în această vară a anului 2019, cu o creștere a temperaturilor record de până la 20 ̊ C. 80 miliarde tone de gheață au fost topite în doar 10 zile între data de 11 și 20 Iunie 2019. Acest fenomen extrem amplifică efectele încălzirii globale, grăbind și adăugând la fenomenele extreme ce vor urma, ca un efect de domino. Există și alte pericole cu grad ridicat de risc asociat cu topirea permafrostului și anume răspândirea bolilor cu grad ridicat de mortalitate, ce sunt captive în ghețari, care odată ce se topesc, acestea vor fi libere să se răspândească. În luna August al anului 2016, într-un colț îndepărtat al tundrei siberiene numit Peninsula Yamal din Cercul Arctic, un băiat de 12 ani a murit și cel puțin douăzeci de persoane au fost spitalizate după ce au fost infectate cu antrax. Teoria este că în urmă cu aproximativ 75 de ani, un ren infectat cu antrax a murit, iar cadavrul acestuia a rămas înghețat prins sub un strat de sol (și el înghețat) cunoscut sub numele de permafrost. A rămas înghețat până la valul de căldură în vara lui 2016, când permafrostul a fost dezghețat datorită temperaturilor crescute. Cadavrul de ren fiind expus la temperaturi mai ridicate a eliberat antraxul infecțios în apa și solul din apropiere, peste 2.000 de reni fiind infectați, ceea ce a condus apoi la un număr mic de cazuri umane.


Află mai multe despre challenge-urile NASA din categoria „Rising Water”, fă-ți o echipă și hai la hackathonul #SpaceAppsCraiova2019

Vei avea acces la resurse deschise din partea NASA și a partenerilor, o echipa de mentori motivați te vor ajuta să îți formulezi obiectivele și să construiești soluția alături de echipa ta.

Surse

UCAR

NASA Climate

BBC

Yahoo Finance

Andreea Maria Giurgiu

Pasionată de rezolvarea problemelor de mediu si de natural horsemanship; ecolog, geograf, nu ecograf.

feministă, activistă si bucătăreasă execrabila